Tu Știi Ce Citești?

Sunt cititoare. Citesc multe chestii, de la cărți grele (din unele înțeleg ce vreau, din altele nu înțeleg nimic), la articole de Cancan și Libertatea. Între cele 2 extreme, îmi fac timp și pentru Readerul pe care, ce-i drept, s-a cam pus praful în ultimul timp.

Deschizând Readerul într-o seară liniștită de iunie, m-a-ncercat o ușoară senzație de rușine, ca atunci când intru în camera mea și mă lovește dezordinea pe care am reușit să o ignor timp de câteva zile. Câteva zeci de autori a câteva sute de articole necitite mă mustrau tăcut. Cum am putut să le ignor atâta timp? Oamenii ăia pentru cine au scris, dacă nu pentru mine?

Aproape instantaneu, am început să arunc un ochi peste ce s-a mai scris, să arunc cu verdicte în stânga și-n dreapta: ce merită aprofundat și ce blog merită urâtul „Mark all as read”. Și mi-am dat seama că, dacă cineva m-ar întreba „Tu ce bloguri citești?”, eu, ca cititoare sporadică de bloguri ce sunt, n-aș ști să articulez un răspuns coerent.

Ca în orice altă situație, fiecare dintre noi (și prin „noi”, în lumina discuției de față, mă refer la cititorii de bloguri) are un prag. Sunt bloguri care îți aduc o utilitate practică, cele care îți vorbesc despre subiecte de interes comun, poate profesional, și cele care îți oferă o perspectivă alternativă asupra lumii din jurul tău, cele de „spălare de creier”, la fel de utile și necesare, de altfel. Pentru a putea sustrage la maximă capacitate informația atât de necesară ție, ca individ, trebuie să-ți alegi canalele cele mai potrivite ție.

Conceptul de „too much information” poate să fie amuzant, dar este cât se poate de real. Și informația poate să fie prea multă și tu să nu fii în stare să o acumulezi așa cum trebuie. O sută de canale care îți pompează informație va fi de o sută de ori mai inutilă decât 10 canale care îți oferă informația pe care tu o cauți.

Deci? Tu ce bloguri citești?

What does an Account do?

What does an Account do?Când am pășit pentru prima dată într-o agenție de publicitate, cu scopul de a obține o poziție de intern acolo, mi s-a spus că ce urma să fac eu nu era glamorous, ci execuție, multă migală și rutină. Bummer, eu de-asta venisem acolo. Așa am ajuns după luni de zile de training să fiu Account (nu, nu contabil = accountant, ci Client Service).

Replica asta mi-a rămas întipărită în minte și am observat, de-a lungul timpului, că meseriei ăsteia nu i se acordă suficientă atenție și este foarte neglijată. Motiv pentru care nimeni din afara agențiilor nu prea știe ce face un Account. Nici măcar unii dintre clienți. Îmi aduc aminte că am participat o dată la un târg de joburi și cineva, de la o agenție, mi-a spus că aș fi foarte potrivită pentru un post în departamentul de Client Service la ei. Dar cum eu venisem setată pe creație, iar ce zicea fata aia mi se părea că sună a răspuns la telefoane, am zis pas. Little did I know.

Probabil ați observat și voi, pe la evenimente de gen, că laurii unei campanii mișto merg la strategie, la creație etc. Rareori este chemat să speakuiască și Account Managerul. Se scrie sporadic  despre Accounts ca despre niște oameni isterici, pe care departamentul de dezvoltare îi urăște și pe care clienții îi învinovățesc și asta rămâne percepția acelora care au ajuns să audă despre această poziție. Există job descriptions cu nemiluita, dar niciun Account nu scrie despre ce face. Se scrie despre strategie, despre comunicare și PR, despre marketing, de ce nu s-ar scrie și despre cum să faci Client Service cu artă?

Adevărul e că Accountul, fie el Senior, Key sau Executive, are o responsabilitate ingrată. E un fel de double spy și trebuie să joace și pe frontul clientului și pe cel al agenției. Clientului trebuie să-i explice de ce agenția lui e nemaiîntâlnită și nemaivăzută și că tot colectivul lucrează numai pentru îndeplinirea obiectivelor lui, că așa cum zicem noi e mai bine decât ce vrea el, iar pe colegii din agenție trebuie să-i convingă de faptul că ce vrea clientul nu e deloc nerezonabil și că are motive întemeiate să fie mai dur privind deadline-ul ăsta, pentru că pe ultimul l-am încălcat cu 2 zile, că venise clientul nou, care era mai important atunci.

It’s a zoo, I tell you.

[foto]