Brandul Cel De Toate Zilele

The BrandAtribuţiile de serviciu îmi cer să citesc bloguri zilnic. Aşa că în fiecare dimineaţă, după ce îmi verific propriile canale de comunicare, mă apuc de citit. Am ajuns să le citesc cam pe diagonală, dar din când in când mai găsesc câte ceva care să-mi atragă atenţia şi mă face să citesc cuvânt cu cuvânt. Am şi un Reader plin de bloguri de gagici. Unele mai A list, altele mai B list.

Azi, când îmi citeam blogurile de dimineaţă, am dat peste un post care mi-a atras atenţia, fără să mă uit la autoare. Domniţa cu pricina povestea ceva despre astrologie, cum e afectată ea de Saturn, zodii, nebunii, cu nişte tentative de umor. Şi mă gândeam în eul meu (eu feminin care, recunosc, e foarte exigent când vine vorba de alte femei): ia uite-o şi pe fătuca asta, încearcă şi ea să fie amuzantă. Dar am citit până la capăt.

Când mă uit, cin’ să fie, cin’ să fie, chiar Tomata cu Scufiţă. Brusc, mi s-a schimbat părerea nu despre autoare, ci despre post. Din articolul ăla forţat care mi se păruse la început, s-a transformat brusc într-o chestie foarte bună, demnă de dat pe Twitter. Că doar aşa se procedează, dacă ar fi să iau în calcul discursul Bogdanei Butnar de la Webstock.

Să fie pentru că o citesc oarecum regulat pe Tomată şi mi-am imaginat (din varii motive) că-i recunosc scriitura şi într-un Reader, nu doar la ea acasă? Să fie pentru că Tomata cu scufiţă e un brand deja format şi cu vechime în blogosferă, iar subconştientul meu şi-a tras rapid două palme and payed respects?

Chestiunea în cauză se aplică nu doar în blogosferă, ci în orice domeniu. Dacă tu-l simpatizezi pe Alex Gâlmeanu şi eşti fanul numărul unu al fotografiilor lui şi vezi undeva o poză pentru prima oară şi strâmbi din nas şi zici „meh”, după care îi vezi semnătura într-un colţ, ce faci? Nu te miri?

Ce vreau să spun, de fapt să întreb, e cât de mult contează brandul în lucrurile pe care le simpatizăm şi admirăm? Cât de mult contează dacă în cana aia e cafea Elita sau cafea Davidoff? Unde anume e aşezată graniţa dintre Zara şi Bershka în percepţia ta? Că-n a mea, tocmai s-au confuzat toate.

Sursă foto: allbusiness.com

About Maria

Meu amor, meu amor, meu corpo em movimente minha voz a procura do seu proprio lamento.

Posted on September 28, 2010, in Paşi mici spre o lume mare: online-ul and tagged , . Bookmark the permalink. 4 Comments.

  1. La fel ca la noi acasa. Tinem la ai nostri asa ca ii iertam. Din punct de vedere subiectiv sunt perfect de acord sa pun brandul inainte. Un lucru slab facut, daca face parte dintr-un brand preferat, este incarcat de semnificatia ansamblului. Obiectiv, cred ca trebuie sa atragi atentia daca lucrul preferat nu mai e in standarde. In orice caz, diplomatia e cuvantul de ordine. Poti face critici constructive si poti cere sa ti se dea din cealalta cafea, daca asta nu mai e buna. Conteaza cum mentii relatia cu brandul/persoana/ideea in sine.

    • And that is called good branding. Constructia legaturii aceleia dintre brand si consumator care face consumatorul sa ierte anumite greseli, sa zicem, ale brandului. Chiar daca in cazul de fata nu vorbim de o greseala, ci de o oarecare diferenta de opinii.

  2. Hm, deci dintr-un fel de hate post (asa cum l-am crezut cand am inceput sa citesc) s-a transformat totusi intr-unul simpatic.🙂

    Stiu foarte bine la ce te referi cand spui ca odata ce stii cine a scris ceva, chiar daca nu ii recunosti scriitura, te mai domolesti cu critica. explicatia mea pentru aceasta schimbare e faptul ca, citind un anumit blog mai mult timp si creandu-se o oarecare legatura intre cititor si autor, cam orice ar scrie ti se pare fie acceptabil, fie ok, fie foarte bun. chiar si cand nu e bun (ca postul meu de azi, sa zicem), cunoscand alte detalii si relationand cumva cu autorul, parca iti vine sa-l ierti ca a calcat stramb. iar daca blogul nu-ti place din start sau e ceva ce nu-ti place la autor… oricat de bun ar fi postul, uneori e chiar greu sa-i dai dreptate. Nu stiu, mie asa mi se intampla.😀

    Iar ca sa ma explic in privinta postului, mi-am spus ca ar fi timpul sa mai scriu si altceva, mai amuzant, decat tot posturi triste, deprimate si deprimante. Se pare ca nu mi-a iesit prea bine.😦

    • Da, aici intervine latura sentimentala si o domina pe cea rationala, sa zicem. In relatia asta de care spui si tu, dintre blogger si cititor.

      Oricum, atata timp cat ce scrii te face sa te simti bine pe tine, o sa transmiti asta si cititorilor tai. Cred ca asta apreciem cu totii, sinceritatea, nu doar hai sa scriem de dragul de a avea vizitatori si de a fi hip. Bineinteles, trebuie sa le mai dai si ce-ti cer din cand in cand🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: